Drept la replică – Lumea Justiției (www.luju.ro)


Având în vedere documentul publicat pe site-ul www.luju.ro referitor la afirmațiile unor ”specialiști din cadrul U.N.E.J., care au atras atenția că o buna parte dintre cei care se simt nedreptățiți de hotărârile cu titlu executoriu nu contestă la Consiliile de Disciplină ale C.E.J. posibila manieră defectuoasă în care executorul judecătoresc și-ar fi exercitat atribuțiile în instrumentarea dosarului, ci atacă, în mod nejustificat, legalitatea actelor de executare, susținând că singura în măsură sa facă aprecieri cu privire la legalitatea unui act de executare este instanța de judecată”, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, prin reprezentantul legal, domnul executor judecătoresc – Cristian Mihai JURCHESCU, în calitate de Președinte al UNEJ, dorește să aducă următoarele clarificări menite să informeze corect orice cetățean interesat de reglementările în materia actului de executare.

Luând în considerare afirmațiile menționate mai sus, apreciem că acestea nu ar putea emana de la un ”specialist” din cadrul UNEJ, fiind total eronate și nefundamentate din punct de vedere legal, motiv pentru care ne îndoim de capacitățile profesionale ale persoanelor care au prezentat actul de executare în liniile menționate mai sus.

Din eleganță și fără a face supoziții cu privire la identitatea presupușilor ”specialiști” din cadrul UNEJ, considerăm afirmațiile acestora nefondate cel puțin pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
- Invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 1339/09.12.2008 s-a făcut într-un mod tendențios, întrucât aceasta nu are legătură cu susținerile menționate mai sus, ci se referă la constituționalitatea operațiunii de actualizare a creanțelor cu rata inflației și la faptul că cei nemulțumiți de modul de efectuare a acestei operațiuni au la dispoziție calea contestației la executare, ceea ce este real, pe deplin justificat și de necontestat din punct de vedere legal. Curtea Constituțională nu apreciază că acesta este singurul mod de verificare a legalității operațiunii, ci circumstanțiază această verificare strict doar la modalitatea de anulare a actului de actualizare, pentru repunerea părților în situația anterioară.
- În aceeași așa-zisă ”argumentație juridică”, se mai invocă Decizia civilă nr. 5822/16.12.2013, pronunțată de Curtea de Apel București, deși acesta reprezintă un caz singular, iar hotărârea respectivă nu constituie izvor de drept și nu este general obligatorie, în condițiile în care peste 90% dintre hotărârile prin care au fost soluționate acțiunile disciplinare, prin admiterea sau respingerea acestora ori a căilor de atac, au vizat aspecte de legalitate și au fost menținute de către Curțile de Apel teritoriale, inclusiv de Curtea de Apel București, devenind definitive și irevocabile.

În realitate, având în vedere cadrul normativ în vigoare referitor la controlul activității executorilor judecătorești și răspunderea acestora, care nu a suferit modificări semnificative de la intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, pentru a combate afirmația eronată menționată mai sus, și care este de natură a aduce grave prejudicii atât profesiei de executor judecătoresc, cât și justițiabililor în general, vom prezenta, pe scurt, procedura exercitării controlului asupra activității executorului judecătoresc și atragerea răspunderii disciplinare corelative, procedură care cuprinde dispoziții clare și referiri evidente și cu privire la exercitarea controlului de legalitate asupra întregii activități a executorilor judecătorești, inclusiv asupra actelor întocmite de aceștia.

În ceea ce privește formele de exercitare a controlului activității generale a executorilor judecătorești, actele normative incidente în vigoare instituie un sistem dual de control, respectiv:
a) potrivit dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 100 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente actele executorului judecătoresc; iar potrivit art. 61 din lege „cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la executare, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă”; urmând ca, potrivit art. 101 alin.3 din Regulament, „în cazul constatării de abateri disciplinare, ministrul justiției, prin intermediul inspectorilor de specialitate, să efectueze cercetarea prealabilă, promovând acțiunea disciplinară.”
b) pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 60 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și ale art. 100 alin. (1) din Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare, „activitatea executorilor judecătoreşti este supusă controlului profesional, în condiţiile prezentei legi”; iar „controlul profesional al activității executorilor judecatoresti se exercita de către ministrul justiției, prin inspectori generali de specialitate, și de Uniunea Națională a Executorilor Judecatoresti, prin consiliul său de conducere”; Potrivit art. 62 alin. (2) din lege, „Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti exercitarea controlului în ceea ce privește calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești și comportarea executorilor judecătorești în raporturile de serviciu, cu autoritățile publice și cu persoanele fizice și persoanele.” Totodată, Consiliul Uniunii exercită și acțiunea disciplinară, după caz.

În ceea ce privește obiectul controlului profesional, considerăm că o componentă importantă a acestuia este și exercitarea controlului de legalitate şi de conformitate a actelor întocmite şi a activităților desfășurate de executorul judecătoresc, având în vedere conținutul expres al unor norme legale, după cum urmează:
- referitor la controlul profesional exercitat de către ministrul justiției, potrivit dispozițiilor art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr.188/2000 și ale art. 101 alin.(2) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000, acesta va avea în vedere: „calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti”, „…respectarea legii în activitatea profesională a executorilor judecătorești”, … „și conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuțiilor sale, în raport cu autoritățile publice, precum și cu persoanele fizice și juridice.”
- referitor la controlul profesional exercitat de către Consiliul Uniunii, direct sau prin Colegiile directoare ale camerelor, potrivit dispozițiilor 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr.188/2000, ale art. 102 alin. (1), art. 103 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 și ale art. 21. lit. k) din Statutul U.N.E.J., acesta va urmări „… desfășurarea activității executorilor judecătorești,calitatea lucrărilor, … precum și orice alte probleme”, „legalitatea lucrărilor executorilor judecătorești, … și conduita executorilor judecătorești în îndeplinirea atribuțiilor profesionale.”, k) … verificând şi calitatea actelor execuţionale, …”.

Față de reglementările menționate mai sus, ne permitem să tragem concluzia potrivit căreia, ”specialiștii UNEJ” manifestă o gravă confuzie între noțiunea de „conduită profesională a executorului judecătoresc”, care are o accepțiune foarte largă, privind atitudinea și comportamentul general a executorului judecătoresc în cadrul profesiei sale și cea de „onoare, probitate și prestigiu profesional”, care reprezintă doar o componentă a celei dintâi, valoare a cărei atingere atrage, de asemenea, răspunderea disciplinară a executorului.

În ceea ce privește circumscrierea legală a faptelor reținute cu ocazia verificării aspectelor menționate mai sus, constând în nelegalitatea actelor întocmite și a lucrărilor efectuate, constatate cu ocazia exercitării controlului profesional și încadrarea juridică a acestora între abaterile disciplinare expres și limitativ prevăzute de lege, a căror săvârșire poate fi reținută în sarcina executorului judecătoresc, este evident faptul că, dând eficiența corespunzătoare prevederilor legale, aceste fapte pot consta în abaterile prevăzute la:
1. art. 47 lit. c), e), f), și g) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, constând în: săvârșirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probității profesionale ori bunelor moravuri; întârzierea sistematică și neglijența în efectuarea lucrărilor; absența nejustificată de la birou; și respectiv, omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite;
2. dar și la art. 56 din Statutul U.N.E.J., potrivit căruia „nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară.”
Din această perspectivă, pentru a putea fi stabilită sfera largă de nereguli care pot forma elementul material al acestei abateri și care atrag răspunderea disciplinară, ca urmare a nerespectării prevederilor/obligațiilor statutare, este obligatorie și necesară aplicarea coroborată a acestor prevederi cu:
- cele ale art. 54 lit. a) și b) din Statutul UNEJ, potrivit cărora membrii Uniunii sunt obligați: a) să respecte dispoziţiile legii, precum şi ale regulamentului; b) să respecte dispoziţiile statutului şi hotărârile Uniunii şi ale Camerelor;
- cele ale art. 55 alin. (1) din Statutul UNEJ, potrivit cărora „executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile, disciplinar sau civil, în condiţiile legii, regulamentului şi ale prezentului statut.”, în condițiile în care ne raportăm la atribuţiile executorului judecătoresc prevăzute expres de art. 7 din Legea nr. 188/2000, inclusiv aceea de punere în executarea a dispozițiilor titlurilor executorii.
3. precum și, după caz, la art. 25 din Anexa nr. 2 din Statutul UNEJ - Codul deontologic al executorului judecătoresc, potrivit căruia „nerespectarea normelor deontologice atrage răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc.”

În sensul celor de mai sus, prin Decizia Curții Constituționale nr. 810/27.09.2007 - general obligatorie, prin care au fost rezolvate controversele existente în raport cu această dispută juridică, decizie pe care însă ”specialiștii din cadrul UNEJ” o ignoră din necunoaștere sau cu rea credință, fără a aprecia eficient și cu simț juridic, în ansamblu, motivele și dispozitivul acesteia - se reține și se statuează că activitatea executorului judecătoresc, învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, este firesc să fie supusă controlului profesional, care bineînțeles are ca obiect aspectele menționate mai sus, iar în cazul în care sunt constatate abateri, aceștia să răspundă disciplinar pentru fapte expres și limitativ prevăzute de lege, putând să-și formuleze apărări în acest sens. Față de cele prezentate mai sus, toate aceste prevederi legale constituie garanții ale desfășurării unui proces echitabil, drept pentru care Curtea nu a putut reține încălcarea dispozițiilor constituționale.

În concluzie, conducerea U.N.E.J. apreciază că rațiunea juridică a coexistenței celor două forme de control, care nu se exclud reciproc, poate fi doar aceea că, dacă prima forma de control are ca scop ocrotirea intereselor particulare, constând în apărarea drepturilor persoanelor vătămate sau interesate de actele de executare silită nelegale, efectuate de executorii judecătorești, și privește strict actul de executare întocmit sau efectuat de executorul judecătoresc în cauză, ajungându-se chiar la anularea acestuia și la restabilirea situației anterioare actului, cea de-a doua formă vizează strict atitudinea executorului judecătoresc și conduita juridică a acestuia, cu ocazia efectuării actului de executare și a desfășurării activității respective, fără a fi vizat în mod direct actul întocmit și fără a se tinde spre anularea acestuia, fără evidențierea vătămărilor sau intereselor aduse părților/interesaților. Exercitarea acestei forme a controlului are drept scop creșterea prestigiului profesiei de executor judecătoresc, și a calității serviciului de interes public prestat de către acesta, pentru ocrotirea interesului general social.

Dincolo de toate aspectele prezentate mai sus, pentru evitarea apariției unor posibile controverse juridice pe tema interpretării reglementărilor în materia exercitării profesiei de executor judecătoresc, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești va transmite toate opiniile oficiale numai sub semnătura reprezentantului legal, în persoana Președintelui, domnul executor judecătoresc Cristian Mihai Jurchescu, sau sub semnătura persoanei anume împuternicite în acest sens.

Pe cale de consecință, orice articol care va fi furnizat, pe viitor, sub semnătura anumitor așa-ziși ”specialiști UNEJ” nu reprezintă punctul de vedere al UNEJ, motiv pentru care vă adresăm rugămintea de a indica exact numele persoanelor respective pentru a se putea trage concluzia, fără putință de tăgadă, că acea opinie transmisă este una personală și nu cea oficială a Uniunii.
Articol www.luju.ro
Descarca  
Introducere | Cadru Legislativ | Cadru Organizatoric | Executarea silită | Contact
Copyright 2017 by Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești