COMUNICAT DE PRESĂ
PRECIZĂRI ÎN LEGĂTURĂ CU ADOPTAREA DE CĂTRE PARLAMENTUL ROMÂNIEI A LEGII PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA LEGII NR.134/2010 PRIVIND CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ, PRECUM ŞI PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE CONEXE

În legătură cu articolul de presă apărut în data de 9 octombrie 2014, pe site-ul: www.paginadebanci.ro, intitulat ”Experții executărilor silite: incompatibili, turnători la Securitate și suspecți de legături cu crima organizată”, articol preluat ulterior și de B1 (http://www.b1.ro/stiri/eveniment/cine-sunt-exper-ii-executarilor-silite-parlamentari-cerceta-i-penal-i-turnatori-la-securitate-93260.html), dorim să lămurim contextul real al adoptării proiectului de lege invocat.

În cuprinsul articolului, se face mențiunea potrivit căreia: ”În urmă cu câteva zile a fost adoptată o lege prin care se modifică o serie de articole din Codul de Procedură Civilă, cele mai importante fiind cele referitoare la executarea silită. Modificările nu au venit de la specialiști din Ministerul Justiției, ci de la un grup eterogen de parlamentari, puțini dintre ei specialiști în drept, iar unii chiar susceptibili de a avea alte interese decât cele ale cetățenilor.” Printre modificările importante ale Codului de Procedură Civilă, se remarcă renunțarea la încuviințarea executării silite de către instanța de judecată și împuternicirea executorilor judecătorești să calculeze penalități la titlurile executorii, chiar și acolo unde contractele nu prevăd așa ceva. Trecerea încuviințării executării în sarcina executorilor a fost declarată deja neconstituțională în 2009.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat în ședința din data de 30 septembrie 2014, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe (PL-x 437/2014).

Proiectul de lege provine dintr-o inițiativă legislativă formulată de un grup de parlamentari care și-a manifestat dorința de a-și însuși atât textele promovate de Guvernul României, cât și amendamentele formulate atât de către Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, cât și de către membrii Comisiei juridice, cu prilejul dezbaterilor Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (PL-x 163/2014).

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (PL-x 163/2014), care a fost respins de Parlamentul României întrucât nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea unei legi organice, a fost promovat de Guvernul României, la propunerea Ministerului Justiției.
Din Expunerea de motive, ce poate fi consultată pe site-ul Camerei Deputaților (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=14096), inițiativa eliminării etapei de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţelor şi atribuirea acesteia executorilor judecătoreşti a aparținut Guvernului României, urmare a solicitării venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în Expunerea de motive se precizează: ”Ca urmare a analizării opiniilor exprimate de judecătorii de la instanțele consultate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la efectul aplicării noului Cod de procedură civilă în materia executării silite, s-a constatat o creștere a volumului de activitate a instanțelor de executare, datorită numărului relativ mare de cereri de încuviințare a executării silite formulate în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. S-a apreciat că, pentru a elimina inconvenientul rezultat din această sporire a competenței, se impune eliminarea etapei de încuviințare a executării silite din competența instanței și atribuirea acestei sarcini executorului judecătoresc însuși…..”
Totodată, din practică a reieșit necesitatea reintroducerii procedurii de învestire cu formulă executorie pentru titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, în vederea asigurării unui control al instanțelor de judecată asupra acestor categorii de înscrisuri.

Este recomandat ca învestirea cu formulă executorie să fie aplicată titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti.

Pe de altă parte, urgența adoptării acestei inițiative legislative s-a impus şi datorită vidului legislativ creat de faptul că în ziua de 17 iunie 2014, Plenul Curţii Constituţionale a constatat că dispoziţiile art. 650 alin.(1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale.

Prin proiectul de lege s-a pus în acord textul declarat neconstituţional cu Decizia Curţii Constituţionale în sensul că, „Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu este în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.”

Față de cele de mai sus, este important să precizăm faptul că, grupul de parlamentari la care se face referire în articolul de presă menționat mai sus a înțeles să vină în întâmpinarea propunerilor de modificare a Codului de procedură civilă înaintate Parlamentului, spre dezbatere, de către Guvernul României și CSM și să-și însușească textele de modificare a legii cuprinse în inițiativa legislativă, având în vedere că reluarea procedurii de avizare în Guvern a proiectului de lege (respins de către Parlamentul României) ar fi fost una complexă, și ar fi necesitat o perioadă mai îndelungată de timp pentru reintroducerea acestuia în circuitul legislativ.
Introducere | Cadru Legislativ | Cadru Organizatoric | Executarea silită | Contact
Copyright 2017 by Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești