STATUTUL
CASEI DE ASIGURĂRI A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI
Capitolul I. Reglementări generale
Art. 1. -
În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România, denumită în continuare U.N.E.J., se organizează şi funcţionează, în temeiul Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare, în prezentul Statut, Casa de Asigurări.
Art. 2. -
(1) Casa de Asigurări are, potrivit legii, personalitate juridică, organe de conducere şi patrimoniu proprii.
(2) Sediul Casei de Asigurări este în Municipiul Bucureşti.
Art. 3. -
(1) Sunt membri ai Casei de Asigurări toţi executorii judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.
(2) Asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti în funcţie, este obligatorie, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi fiind stabilite prin prezentul Statut, prin contractul de asigurare și prin Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.
(3) Calitatea de membru al Casei de Asigurări se dobândeşte de la data în care executorul judecătoresc începe să-şi desfăşoare activitatea, potrivit legii.
(4) Prin executor judecătoresc în funcţie se înţelege orice executor judecătoresc numit în funcție în condițiile legii și a cărui calitate nu a încetat, în condiţiile legii.
Art. 4. -
Casa de Asigurări are drept scop asigurarea de răspundere civilă a executorului judecătoresc în funcţie pentru prejudiciile cauzate din culpă, prin acte sau fapte, cu excepţia prejudiciilor cauzate prin fapte săvârşite cu intenţie.
Art. 5. -
Casa de Asigurări îşi desfăşoară activitatea prin autofinanţare. Mijloacele financiare ale Casei de Asigurări sunt formate din primele de asigurare (contribuţii), donaţii, legate și din alte surse legale.
Art. 6. -
În înţelesul prezentului statut, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) Asigurător: Casa de Asigurări, o altă societate de asigurări, agreeată de către UNEJ ca reasigurător;
b) Asigurat: executor judecătoresc;
c) Beneficiar (păgubit): terţa persoană căreia asigurătorul urmează să-i plătească depăgubirea, ca urmare a producerii evenimentului asigurat;
d) Contractul de asigurare (poliţa de asigurare): actul juridic bilateral prin care asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare asigurătorului, în schimbul preluării de către acesta a riscului asigurat;
e) Despăgubire: suma datorată de asigurător în cazul producerii evenimentului asigurat potrivit condiţiilor contractului de asigurare;
f) Eveniment asigurat: actul sau faptul care antrenează răspunderea civilă profesională pentru prejudicii cauzate prin erori profesionale săvârșite de asigurat în legătură cu activitatea de executare silită;
g) Franșiză: suma fixă sau procentul din valoarea daunei lichidabile care rămâne în sarcina exclusivă a asiguratului.
h) Limita de despăgubire: suma maximă pe care Casa de Asigurări o va plăti în caz de producere a evenimentului asigurat dacă sunt îndeplinite condiţiile de despăgubire din contractul de asigurare;
i) Obiectul asigurării: răspunderea civilă a executorului judecătoresc (asigurat) pentru daunele patrimoniale cauzate terţilor, din culpă, în exercitarea activităţii;
j) Prima de asigurare: suma datorată și plătită de asigurat asigurătorului în schimbul asumării riscului de către Casa de Asigurări (preţul asigurării);
k) Riscul asigurat: evenimentul viitor, posibil, dar incert, care implică răspunderea civilă profesională a executorilor judecătoreşti pentru ale cărui urmări/consecinţe se încheie contractul de asigurare.
Capitolul II. Drepturile şi obligaţiile executorilor judecătoreşti asiguraţi
Art. 7. –
Executorii judecătoreşti, membri ai Casei de Asigurări, au următoarele drepturi:
a) să beneficieze de despăgubiri civile pentru riscul asigurat, în conformitate cu prevederile prezentului Statut;
b) să primească, la cerere, informaţii cu privire la sumele de bani subscrise şi depuse şi orice alte informaţii, referitoare la activitatea Casei de Asigurări;
c) să beneficieze de sprijin din partea Casei de Asigurări în procesele de răspundere civilă;
d) să participe la reuniunile oricărei Camere a Executorilor Judecătoreşti, în care se discută probleme referitoare la Casa de Asigurări, să-şi prezinte opiniile şi să fie aleşi în organele de conducere ale Casei de Asigurări;
e) să încheie, la libera alegere, şi alte contracte de asigurare la societăţi de specialitate din România;
f) să angajeze, la libera alegere, avocaţi în procesele de răspundere civilă în care figurează ca părţi.
Art. 8. –
Executorii judecătoreşti, membri ai Casei de Asigurări, au următoarele obligaţii:
a) să se asigure de răspundere civilă, pe întreaga perioadă a activităţii de executor judecătoresc, urmând să încheie poliţa de asigurare cu Casa de Asigurări la data dobândirii calităţii de executor judecătoresc în condițiile Legii nr. 188/2000, şi să plătească cota de contribuţie;
b) să se asigure pentru răspundere civilă, cel puţin la nivelul minim al primelor de asigurare prevăzute în prezentul statut;
c) să depună, anual, în contul Casei de Asigurări primele de asigurare subscrise, la termenele menţionate în contractul de asigurare.
d) să depună toate diligenţele, să administreze probele necesare, folosind căile de apel şi recurs, pentru dovedirea nevinovăţiei, în caz de chemare în judecată pentru răspundere civilă;
e) să depună la Casa de Asigurări o copie de pe acţiunea de chemare în judecată, pentru răspundere civilă, în maxim zece zile de la primirea citaţiei;
f) să respecte prevederile prezentului statut, hotărârile Camerei Executorilor Judecătoreşti, din care fac parte şi ale Uniunii, referitoare la asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti;
g) să declare existenţa altor asigurări, pentru aceeaşi răspundere, la asigurători diferiţi, la data producerii evenimentului asigurat;
h) să nu facă nicio promisiune sau plată terţului ce pretinde despăgubiri;
i) să conserve dreptul de regres al asigurătorului împotriva celor vinovaţi de producerea daunei, alţii decât executorii judecătoreşti.
Capitolul III. Organele de conducere ale Casei de Asigurări
Art. 9. -
Organele de conducere ale Casei de Asigurări sunt:
a) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România;
b) Consiliul de Conducere;
c) Preşedintele Casei de Asigurări.
Art.10. –
Atribuţiile Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România privind activitatea de asigurare a executorilor judecătoreşti sunt cele prevăzute în Legea nr. 188/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr.188/2000, precum și în Statutul U.N.E.J.
Art. 11. -
(1) Consiliul de Conducere este format din cinci membri, inclusiv preşedintele acestuia.
(2) Membrii Consiliului de Conducere şi preşedintele acestuia sunt numiți pe o durată de 3 ani de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti (conform art. 32 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/2000), dintre executorii judecătoreşti cu experienţă în domeniul organizatoric şi managerial. Revocarea unui membru al Consiliului de Conducere se face în aceleași condiții ca și în cazul numirii.
(3) După constituire, Consiliul de Conducere alege, cu majoritate simplă, pe unul din membrii săi în funcţia de Preşedinte.
(4) Consiliul de Conducere se întruneşte în şedinţe ordinare, semestrial, şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, din proprie iniţiativă, la solictarea a cel puțin 3 membrii din Consiliul de Conducere sau sau la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale.
(5) Consiliul de Conducere îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin trei membri şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii acestora.
(6) Membrii Consiliului de Conducere răspund solidar, pentru prejudiciile cauzate Casei de Asigurări, prin hotărârile pentru care aceştia au votat pentru adoptare. Obligarea la plata eventualelor despăgubiri se face de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România.
Art. 12. -
(1) Consiliul de Conducere are următoarele atribuţii:
a) gestionează fondurile Casei de Asigurări şi aprobă, anual, atât bugetul de venituri şi cheltuieli, în baza avizului dat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cât şi exerciţiul bugetar;
b) aprobă plata despăgubirilor pentru riscul asigurat;
c) angajează, prin concurs, personalul Casei de Asigurări, în conformitate cu nomenclatorul de funcţii, numărul de funcţii, numărul de posturi şi grila de salarizare, aprobate de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
d) acceptă donaţiile şi legatele făcute Casei de Asigurări;
e) informează, anual, executorii judecătoreşti prin Camere, cu privire la primele de asigurare subscrise şi depuse;
f) informează, anual, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti despre activitatea desfăşurată şi situaţia financiar-contabilă;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii rezultate din lege, statut şi hotărârile Consiliului Uniunii.
Art. 13. –
Preşedintele Consiliului de Conducere este şi preşedintele Casei de Asigurări şi are următoarele atribuţii:
a) asigură activitatea curentă a Casei de Asigurări, între şedinţele Consiliului de Conducere, aplicarea legilor, a Statutului şi a hotărârilor Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
b) reprezintă Casa de Asigurări în raporturile cu Consiliul Uniunii, Camerele Executorilor Judecătoreşti, cu executorii judecătoreşti asiguraţi şi cu orice persoane fizice şi persoane juridice, din ţară şi străinătate;
c) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Casei de Asigurări;
d) încheie contractele de muncă şi, după caz, de colaborare, cu personalul Casei de Asigurări, aplică sancţiuni, emite decizii de imputare şi desface contractele de muncă şi de colaborare, în baza hotărârilor Consiliului de Conducere;
e) informează, periodic, conducerea Uniunii şi conducerile Camerelor despre activitatea Casei de Asigurări;
f) îndeplineşte orice alte atribuţiuni stabilite prin lege, prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, Statutul Uniunii şi prin hotărârile Congresului și ale Consiliului Uniunii;
g) în lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de un membru al Consiliului de Conducere, desemnat de preşedinte în acest . Când preşedintele absentează mai mult de 3 luni, înlocuitorul acestuia se stabileşte de către conducerea Uniunii.
Art. 14. –
Consiliul de Conducere și Comisia de cenzori ale Casei de Asigurări vor prezenta Congresului Uniunii un raport de activitate pe anul anterior organizării ședinței Congresului.
Capitolul IV. Riscul asigurat şi poliţele de asigurare
Art. 15. –
(1) Riscul asigurat reprezintă prejudiciul cauzat de către executorii judecătoreşti, din culpă, prin fapte şi acte juridice în legătură cu activitatea de executare silită.
(2) Poliţa de asigurare reprezintă contractul de asigurare încheiat între Casa de Asigurări şi executorii judecătoreşti.
(3) Poliţa de asigurare va conţine riscul asigurat, primele anuale de asigurare, modul şi procedurile de acordare a despăgubirilor.
(4) Asigurarea este valabilă de la începerea activităţii executorului judecătoresc şi până la încetarea calităţii sale, fiind operantă atât pentru perioada în care executorului judecătoresc este în exerciţiul funcţiei, cât şi după această perioadă, cu condiţia ca evenimentul asigurat să se fi produs în timpul exerciţiului funcţiei.
(5) Nerespectarea în cursul anului a termenului pentru depunerea primelor de asigurare subscrise, fără aprobarea Casei de Asigurări, atrage după sine, în anul respectiv neacordarea de despăgubiri.
(6) Valoarea primelor de asigurare anuale subscrise este de 500 lei, pentru primul eveniment asigurat/an.”
(7) Pentru producerea, în decursul următorilor 3 ani, și a altor evenimente asigurate, în afara celui prevăzut la alin. (6) din prezentul articol, se va achita franșiză obligatorie în valoare de 10% din fiecare daună lichidabilă.
(8) Primele de asigurare se vor depune în contul Casei de Asigurări sau la casieria acesteia, după cum urmează:
a) 50% din valoarea primei de asigurare până la data de 31 martie;
b) 50% din valoarea primei de asigurare până la data de 30 iunie, pentru anul în curs.
Art. 16. –
Asigurarea acoperă:
a) prejudiciile cauzate de executorul judecătoresc, din culpă, prin acte sau fapte proprii sau ale angajaţilor săi, în exercitarea atribuţiilor profesionale;
b) prejudiciile produse de executorul judecătoresc pentru valorile încredinţate în depozit, afară de cazurile în care dispariţia, distrugerea sau pierderea acestora este urmarea unui caz fortuit sau caz de forţă majoră;
c) prejudiciile produse de executorul judecătoresc, ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale date de clienţi în depozit, în vederea întocmirii actelor solicitate, limitate la costul de refacere al documentelor.
Art. 17. –
Asigurătorul nu este ţinut răspunzător pentru cererile de despăgubiri în legătură cu:
a) pretenţiile de despăgubiri, formulate pentru pagubele stabilite prin hotărâri judecătoreşti, care au fost produse cu intenţie de către asigurat şi nici pentru cele produse din vina beneficiarului asigurării sau de către alte persoane, pentru care asiguratul sau beneficiarul răspund în baza altor legi;
b) prejudicii datorate întocmirii greşite a actelor, produse exclusiv din vina beneficiarului sau a persoanelor, pentru care beneficiarul răspunde în baza legii;
c) partea din prejudiciu, care depăşeşte limita maximă a despăgubirii asigurate;
d) cheltuielile de executare a hotărârilor judecătoreşti privind plata despăgubirilor;
e) răspunderea civilă ce-i poate reveni asiguratului pentru pagubele cauzate terţilor, altele decât cele ce decurg strict din exercitarea profesiunii de executor judecătoresc.
f) prejudiciile cauzate de asigurat decurgând din calitatea de fiduciar;
g) prejudiciile datorate de asigurat cu titlu de daune morale.
Art. 18. –
Asigurătorul poate fi chemat în garanţie de asigurat, în limitele obligaţiilor ce-i revin acestuia din asigurare sau poate interveni, în nume propriu, în acţiunile civile îndreptate împotriva asiguratului.
Art. 19. – (1) Stabilirea despăgubirilor se poate face pe baza convenţiei dintre asigurat, persoana păgubită și Casa de Asigurări în condiţiile contractuale și/sau prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.
(2) Limita maximă a despăgubirilor ce se acordă păgubitului sau executorului judecătoresc, după caz, este egală cu valoarea primelor de asigurare achitate de asigurat, multiplicată de 10 de ori, în sumă de 5.000 lei, conform contractului de asigurare încheiat între executor şi Casa de Asigurări.
(3) În toate cazurile, despăgubirile se plătesc numai în România şi numai în moneda naţională.
Art. 20. – (1) Asigurătorul plăteşte despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului.
(2) Despăgubirea se plăteşte asiguratului, în cazul în care acesta dovedeşte că a despăgubit pe cel păgubit.
Art. 21. –
(1) În limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării, faţă de alte persoane răspunzătoare de producerea pagubei.
(2) Asiguratul răspunde de prejudiciile cauzate asigurătorului, produse prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut în alineatul precedent.
(3) Asigurătorul poate opune beneficiarului sau asiguratului, care invocă drepturi derivând din asigurare, toate excepţiile care sunt opozabile asigurării obligatorii de răspundere civilă, potrivit prezentului statut.
Art. 22. –
Dacă prejudiciul cauzat este mai mare decât prima subscrisă și achitată, majorată de 10 ori, asigurătorul nu este răspunzător pentru acoperirea diferenţei. În acest caz, pentru diferenţe de prejudiciu, executorul judecătoresc rămâne singurul răspunzător faţă de persoana păgubită.
Art. 23. –
Asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de executorul judecătoresc, prin fapte proprii sau ale angajaţilor săi, în exercitarea atribuţiilor profesionale, când evenimentul s-a produs:
a) dintr-un caz de forţă majoră;
b) din culpa exclusivă a persoanei păgubite;
c) din culpa exclusivă a unei terţe persoane.
Art. 24. –
Asigurătorul efectuează operaţiunile de asigurare numai în moneda naţională.
Art. 25. –
(1) Casa de Asigurări poate încheia contracte de reasigurare cu societăţi comerciale de asigurări, cu aprobarea Consiliului Uniunii.
(2) În operaţiunile de reasigurare, condiţiile şi primele se stabilesc prin contractul de reasigurare.
Capitolul IV. Patrimoniul Casei de Asigurări
Art. 26. –
(1) Fondurile Casei de Asigurări se constituie din primele de asigurare (contribuţii), dobânzi, donaţii, legate şi din alte surse legale.
(2) Fondul de asigurare se compune din primele de asigurare.
(3) Cheltuielile de funcţionare a Casei de Asigurări şi indemnizaţiile pentru preşedinte şi ceilalţi membri ai Consiliului de Conducere se asigură din fondurile Casei de Asigurări precum şi din alte fonduri.
(4) Indemnizaţiile pentru preşedinte şi ceilalţi membri ai Consiliului de Conducere se stabilesc de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(5) Cheltuielile Casei de Asigurări şi ale organelor sale se pot efectua, numai pe bază de documente justificative, în limitele bugetului de venituri şi cheltuieli, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Art. 27. - În cazul în care, conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 188/2000, Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti nu va mai funcţiona în cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România, întreg patrimoniul acesteia revine Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România, ca organizaţie profesională a executorilor judecătoreşti.
Art. 28. –
(1) Casa de Asigurări are obligaţia să constituie şi să menţină rezerve tehnice, pentru activitatea de asigurare de răspundere civilă.
(2) Nivelul rezervelor se stabileşte anual de către Consiliul de Conducere, cu avizul Consiliului Uniuni Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de previziunile de risc pentru anul următor.
Art. 29. –
Mijloacele financiare ale Casei de Asigurări se păstrează la, cel puţin, 2 bănci credibile, agreate de Consiliul Uniunii.
Art. 30. –
Fondurile Casei de Asigurări, altele decât fondul de despăgubire constituit din fondul de asigurare şi rezerva tehnică, pot fi folosite în activităţi economice aducătoare de venituri, precum şi în alte investiţii.
Capitolul V. Alte prevederi
Art. 31. -
(1) Neplata obligaţiilor băneşti, pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurări, în cuantumul şi la termenele stabilite, atrage suspendarea din exerciţiul funcţiei de executor judecătoresc, conform prevederilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi ale Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000.
(2) Primele de asigurare, depuse pentru constituirea fondului de despăgubire al Casei de Asigurări, nu se restituie.
Art. 32. - Dispozițiile prezentului Statut se aplică și executorilor judecătorești care la data intrării în vigoare a prezentului Statut sunt membrii ai Casei de Asigurări.
Art. 33. -
(1) Prezentul Statut se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării acestuia.
(2) La data întrării în vigoare a prezentului Statut, orice dispoziții contrare se abrogă.
